vineri, 13 martie 2009

tre' să cumpăr două vaci. te bagi?

acu' vreo lună am fost la ţară, undeva lângă giurgiu, în comuna gogoşari, sat răleşti. pariu că nu te-ai fi bagt prin noroaiele alea. eu am fost obligat, că acolo am rude. într-o discuţie am auzit că în sat e un preot, tânăr, de vreo 30 şi ceva de ani, care are în grijă 30 de mame cu copii aferenţi (1, 2 şi chiar 3) alungate de familiile lor. principalul motiv fiind chiar faptul că au rămas însărcinate. şi dacă ai rămas grea, ia rămâi tu şi pe drumuri, le-au zis apropiaţii. cu un şut în cur şi un plod în braţe, într-o ţară minunată, cu sate frumoase, vara, că iarnă te scufunzi în noroi, ajunseră tinerele mame la preotul valentin de care vă zisei. ăsta, om cu carte, se gândi să vorbească cu oamenii din sat să le găsească mamelor un adăpost. şi le-a găsit case abandonate, în care mamele cu copii, majoritatea sugari, trăiesc şi acu' când matale citeşti aceste rânduri. popa se învredniceşte să le dea câte un pahar de lapte, un kil de ulei, de fasole, de zahar şi ce le mai trebuie. am fost şi am vorbit cu el. i-am spus că am ceva prieteni care ar fi dispuşi să dea un ban să le cumpărăm ceva ălora mici de prin noroi. popa zise că ar avea nevoie de ceva covoare, haine, un aragaz, o maşină de spălat, dar nu d'aia automată că acolo e doar apă de puţ, şi de'ale gurii. mi-a lăsat o impresie bună popa şi eu lui o promisiune că îl sun să-i zic ce şi cum. acu' câteva zile bunică-mea a sunat să anunţe că i-a zis popa că, în cazul în care mai reuşesc să fac ceva, am putea cumpăra o vacă, două, că  aia de o cumpără el s-a dovedit a fi stearpă, şi nu mai are ce să le dea la ăia mici să înghită măcar o dată pe zi. io cu mai mult de 200 de lei nu pot să mă bag. mai am câţiva prieteni, cred că strângem preo 1000-1500 de lei pentru o vacă. mai am nevoie de una. te bagi?